tnr 12

Trăieşti o viaţă aşteptând ceva, ceva ce crezi că o să te facă perfect fericit. Te pregăteşti pentru asta, îţi imaginezi cum o să fie momentul, cum o să reacţionezi şi ce o să spui. Cât de larg o să fie zâmbetul şi ce fel de bluză o să porţi.

Viaţa ta se învârte în jurul acelui lucru, pe care îl tot aştepţi. Poate de o viaţă, poate de câţiva ani sau poate de trei luni. Şi eşti sigur că ai să fii lucid când ai ai să îl primeşti şi ai să reacţionezi cum se cuvine.  Ai exersat pentru asta atâta timp. De câte ori nu te-ai bucurat, crezând că acum e momentul în care chiar ai să ai ce voiai? De câte ori nu ai fost pregătit? Toată aşteptarea asta te supără, dar nu vrei să îţi iei singur cadoul. Pentru că nu mai e la fel. Vrei să îl primeşti, eşti sigur că o să se întâmple, nu ştii când, dar vrei să ştii ce ai să faci. Pentru că ştii că în momente de-astea te pierzi. De-aia îţi trebuie discurs. Sau măcar zâmbete, întipărite acolo, să le scoţi la nevoie. Să nu stai ca un semi-retard şi să muţi atenţia pe altceva.

Ai să zâmbeşti frumos, ai să taci câteva secunde şi apoi ai să faci ceea ce ar trebui să faci. Respiraţia nu o să ţi se deregleze, nu o  să răguşeşti subit şi nici nu o să zici: „Hei, am primit asta. Dar uite ce cald e afară” .

 

Cred că tocmai am primit ce îmi doream şi am zis că mor de cald.

 

 

Anunțuri

...

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: