Cine e de fapt special?

Cui îi pasă?

Nimănui nu-i pasă de tine. Degeaba stai să te gândeşti cum să faci astfel încât tu să devii cel mai tare în faţa lui X. X nu dă doi bani pe tine, în cazul în care a trecut măcar de 20 de ani. Nimănui mai mare de atât nu îi pasă de cineva care abia a învăţat că poţi să scrii şi cu pixul dacă vrei, nu te ceartă nimeni. Nimănui mai mare de-atât nu ar trebui să-i pese de cineva care nu are tupeu să întrebe cum să se descurce într-un oraş străin sau care trebuie să se ascundă pentru cele mai mici chestii. Dacă e cineva acolo, ascultă-mă: Pe nimeni, dar pe nimeni nu interesezi.

Nu tre să încerci să fii altfel decât simţi, pentru că oricum liceul (şi altele asemenea) e o perioadă anostă care trece foarte repede. Nici chiar ţie n-o să-ţi mai peste de liceu odată ce s-a terminat. Nu are nici o legătură cu viaţa reală.

 

Nu eşti un fulg unic de nea, am mai zis-o şi o repet. Nu. Nu eşti special, toţi sunt la fel.Şi dacă toţi se cred speciali, cine e de fapt special?

 

Anunțuri

4 gânduri despre „Cine e de fapt special?

  1. dcsl spune:

    Mare dreptate ai,spune unul in varsta de 35 de ani, unul cu 24 de ani de invatamant de stat (daca consideram si cele doua rezidentiate de 3 respectiv 5 ani in medicina). A tinerete (spun asta ca desi am 35 de ani, nu cred ca o sa apuc varsta bunicii mele, care va creste in continuare. acum avand 88 de ani si Multi inainte!) – adica cum trec anii, „parca” din ce in ce mai repede trei zilele, lunile, anii…fapt confirmat atat de catre cei care au varsta mea, cat si de cei cu 50, 60, 70+ ani de viata si experienta proprie. Am o teorie de ce se intampla pare asa, dar asta este o alta poveste – sa ma exprim in asa fel.
    Cand eram tanar credeam ca o profesie asa de „nobila” (desii este nobila fara ghilimele) o sa ma faca sa fiu in erou, un salvator al oamenilor, chiar si a umanitatii, – spun asta pentru ca parintii mi-au povestit, cum preotul care m-a botezat cand eramnou-nascut – si pe care preot nu o cunosteau – a spus ca o sa fiu „un mare salvatorul al umanitatii” – deci revenind la subiect, dupa anii de facultate (cand spuneam la colegi in fel de gluma dar si cu o oarecare crez) ca rad ei, rad, dar o sa ma vada odata primind premiul Nobel…am ajuns sa cred ca am luat-o pe aratura in ceea ce priveste formarea profesionala, nu din cauz ca nu-mi place profesia de medic – care traieste doar din salariul primit dela „privat”, plus ceea ce pot genera in timpul liber – tot lucrand, dar fara vre-o legatura cu profesiunea mea, – dar cred ca as fi ajuns mai departe in ceea ce priveste situatia financiara daca as fi ales o alta profesie. Imi pare rau de vacantele de vara si intre ele cand alti colegi de-ai mei mergeu la plaja, la discoteci, la petreceri, pe cand eu invatam si credeam ca nu-i nimic, cand o sa fiu mare si o sa am bani plus respectul societatii, atunci va fii mai fericit si mai bine dispus decat ceilalti colegi de clasa. Ei, poate ca am fost eu naiv, sau poate ca asa s-a nimerit, prin coincidenta, coincidenta care este descris in legea lui Newton care se refera la gaze, scuzati-ma ca nu stiu a catelea lege a marelui savant, dar sunt lenes pentru un goagal-it.

...

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: